Fragmentul din Sfanta Scriptura este urmat de talcuirea transcrisa din cartea Sfantul Teofan Zavoratul, Talcuiri din Sfanta Scriptura pentru fiecare zi din an, Editura Sofia, Bucuresti
Duminica a cincea dupa Cincizecime, 27 iunie: Mt. 8,28-34; 9,1
"În vremea aceea, când a trecut Iisus dincolo, în ?inutul Gherghesenilor, iat? c? l-au întâmpinat doi îndr?ci?i, care ie?eau din morminte, foarte furio?i, încât nimeni nu putea s? treac? pe drumul acela. ?i iat? au început s? strige ?i s? zic?: ce ai cu noi Iisuse, Fiul lui Dumnezeu? Ai venit aici mai înainte de vreme ca s? ne chinuie?ti? ?i era departe de ei o turm? mare de porci la p?scut. Iar diavolii îl rugau, zicând: dac? ne sco?i afar?, d?-ne voie s? ne ducem în turma de porci. Atunci EL le-a zis: duce?i-v?! Iar ei ie?ind s-au dus în turma de porci; ?i îndat? toat? turma de porci s-a aruncat de pe ??rm în mare ?i s-a înecat în ap?. Atunci p?zitorii au fugit ?i, ducându-se în ora?, au povestit tot ce se petrecuse ?i cele întâmplate cu cei îndr?ci?i. Îndat? tot ora?ul a ie?it în întâmpinarea lui Iisus ?i, v?zându-L, L-au rugat s? plece din ?inutul lor. ?i intrând în corabie, Iisus a trecut dincoace ?i a venit în ora?ul S?u."
* * *
Gadarenii au v?zut str?ina minune s?vâr?it? de Domnul prin izgonirea legiunii de demoni ?i, totu?i, au ie?it - toat? cetatea - ?i L-au rugat pe Domnul “ s? plece din hotarele lor “. Nu se vede s? se fi purtat fa?? de El cu du?m?nie, dar nici de credin?? nu au dat dovad?. I-a cuprins o fric? nel?murit?, care–i f?cea sa doreasc? doar atât: “ Pleac? unde ?tii, doar las? -ne in pace “. Acesta este chipul oamenilor care tr?iesc lini?ti?i in avutul lor. În jurul lor, lucrurile s-au rânduit nu prea r?u; ei s-au obi?nuit cu aceast? rânduiala; nu au nici gând, nici trebuin?? s-o schimbe, ori s-o înlocuiasc? ?i se tem s? fac? vreun pas nou. Sim?ind totu?i ca dac? va veni porunc? de sus, frica de Dumnezeu si con?tiinta îi vor sili s? lepede cele vechi ?i s? primeasc? cele noi, ei fug din r?sputeri de astfel de prilejuri, a?a încât, luând ca îndrept??ire ne?tiin?a, s? poat? vie?ui lini?titi cu vechile lor obiceiuri. A?a sunt cei care se tem s? citeasc? Evanghelia ?i c?r?ile Sfin?ilor Parin?i, precum ?i s? poarte convorbiri duhovnice?ti, de fric? s? nu- ?i zgând?re con?tiin?a, care dac? se va trezi, va incepe s?-i sileasc? a lep?da unele ?i a primi altele.
Sambata 26 iunie: Mt.9, 9-13
"?i plecând Iisus de acolo, a v?zut un om care ?edea la vam?, cu numele Matei, ?i i-a zis acestuia: "Vino dup? Mine". ?i sculându-se, a mers dup? El. ?i pe când ?edea El la mas?, în cas?, iat? mul?i vame?i ?i p?c?to?i au venit ?i au ?ezut la mas? împreun? cu Iisus ?i cu ucenicii Lui. ?i v?zând fariseii, au zis ucenicilor: "Pentru ce m?nânc? Înv???torul vostru cu vame?ii ?i cu p?c?to?ii?". ?i auzind El, a zis: "Nu cei s?n?to?i au nevoie de doctor, ci cei bolnavi. Dar mergând, înv??a?i ce înseamn?: Mil? voiesc, iar nu jertf?; c? n-am venit s? chem pe drep?i, ci pe p?c?to?i la poc?in??"."
* * *
Cui i s-a de?teptat, prin lucrarea fricii de Dumnezeu ?i a imboldurilor con?tiin?ei, simtul trebuin?elor duhovnice?ti, acela capat? un sim? aparte, prin care ghice?te tâlcul spuselor privitoare la duhovnicie, chiar dac? acestea ar fi înve?mântate în straiul parabolei. Parabola nu ascunde adev?rul de asemenea oameni, ci îl descopera ?i mai limpede. Cel ce nu are o astfel de întocmire sufleteasc? nu pricepe nimic atunci cand aude o parabol? privitoare la cele duhovnice?ti, ?i chiar dac? i s-ar vorbi despre aceste lucruri pe ?leau, el ar prinde numai cuvintele, nu ?i miezul lucrurilor; acesta, venind împotriva tuturor concep?iilor sale, i s-ar p?rea o neghiobie de care nu ar întarzia s?-?i bata joc. Tocmai aceasta este pricina pentru care Domnul vorbea poporului in pilde. Cel cu înclinare c?tre duhovnicie va în?elege ?i pilda, iar celui lipsit de aceast? înclinare degeaba îi vorbe?ti.” Pentru c? v?zînd, nu v?d, ?i auzind, nu aud, nici nu în?eleg…C?ci inima acestui popor s-a învarto?at” (Mt. 13,12-15). Însa pe cei în stare sa întrez?reasc? adev?rul ascuns, pilda i-a zidit dup? cuviin??. Celui ce are, i se va da ?i-i va prisosi.”
Vineri 25 iunie: Mt.13, 3-9
"Iisus le-a gr?it lor multe, în pilde, zicând: "Iat? a ie?it sem?n?torul s? semene. ?i pe când sem?na, unele semin?e au c?zut lâng? drum ?i au venit p?s?rile ?i le-au mâncat. Altele au c?zut pe loc pietros, unde n-aveau p?mânt mult ?i îndat? au r?s?rit, c? n-aveau p?mânt adânc; iar când s-a ivit soarele, s-au p?lit de ar?i?? ?i, neavând r?d?cin?, s-au uscat. Altele au c?zut între spini, dar spinii au crescut ?i le-au în?bu?it. Altele au c?zut pe p?mânt bun ?i au dat rod: una o sut?, alta ?aizeci, alta treizeci. Cine are urechi de auzit s? aud?"."
* * *
Pilda despre sem?n?tor zugr?ve?te feluritele atitudini ale sufletelor fa?? de cuvântul lui Dumnezeu. Pe primul loc stau cele care nu iau aminte la el. Ascult?, dar cele auzite nu intr? in suflet, ci se a?tern pe deasupra lui, ca s?mân?a în drum. Cuvântul nu are loc in aceste suflete, pentru c? ele au alt fel de a gândi, alte reguli, alte gusturi. De aceea, el piere degrab? din amintirea lor, este uitat ca ?i cum n-ar fi fost auzit niciodat?. În al doilea rând, sunt cei care acult? cuvântul cu pl?cere ?i îl primesc cu gr?bire, dar nu vor s? poarte nici un fel de osteneli pentru a-l împlini. Ca atare, atâta vreme cât nu se cere nici o jerfa, ei se desfat? de cuvântul lui Dumnezeu ?i mai ales de f?g?duin?ele cuprinse in el; dar îndat? ce apare trebuin?a de a jertfi ceva pentru a r?mâne credincio?i acestui cuvânt, se leap?d? ?i de cuvânt, ?i de f?g?duin?ele lui spre a-?i p?stra cele de care sunt lega?i. In al treilea rând, sunt cei care primesc cuvântul si incep sa tr?iasc? dupa îndreptarul lui, dar apoi se las? prea mult in voia grijilor ?i întrist?rilor acestui veac, grijilor p?mânte?ti, care în?bu?? toate bunele începuturi ce luaser? fiin?a sub înrâurirea cuvântului lui Dumnezeu. În al patrulea r?nd, sunt cei care primesc cuv?ntul cu credin?a deplin? ?i se hot?r?sc s? tr?iasc? dup? cerin?ele lui, gata de orice jerf? ?i osteneal?, ?i nu îng?duie inimii lor s? se lege de nimic din cele p?mânte?ti. S? ?ad? fiecare ?i s? cugete în care stare se afl?.
Joi 24 iunie: Na?terea Sfântului Ioan Botez?torul
Luca 1, 5-25, 57-68, 76, 80
"Era în zilele lui Irod, regele Iudeii, un preot cu numele Zaharia din ceata preo?easc? a lui Abia, iar femeia lui era din fiicele lui Aaron ?i se numea Elisabeta. ?i erau amândoi drep?i înaintea lui Dumnezeu, umblând f?r? prihan? în toate poruncile ?i rânduielile Domnului. Dar nu aveau nici un copil, deoarece Elisabeta era stearp? ?i amândoi erau înainta?i în zilele lor. ?i pe când Zaharia slujea înaintea lui Dumnezeu, în rândul s?pt?mânii sale, a ie?it la sor?i, dup? obiceiul preo?iei, s? t?mâieze intrând în templul Domnului. Iar toat? mul?imea poporului, în ceasul t?mâierii, era afar? ?i se ruga. ?i i s-a ar?tat îngerul Domnului, stând de-a dreapta altarului t?mâierii. ?i v?zându-l, Zaharia s-a tulburat ?i fric? a c?zut peste el. Iar îngerul a zis c?tre el: "Nu te teme, Zaharia, pentru c? rug?ciunea ta a fost ascultat? ?i Elisabeta, femeia ta, î?i va na?te un fiu ?i-l vei numi Ioan. ?i bucurie ?i veselie vei avea ?i, de na?terea lui, mul?i se vor bucura. C?ci va fi mare înaintea Domnului; nu va bea vin, nici alt? b?utur? ame?itoare ?i înc? din pântecele mamei sale se va umple de Duhul Sfânt. ?i pe mul?i din fiii lui Israel îi va întoarce la Domnul Dumnezeul lor. ?i va merge înaintea Lui cu duhul ?i puterea lui Ilie, ca s? întoarc? inimile p?rin?ilor spre copii ?i pe cei neascult?tori la în?elepciunea drep?ilor, ca s? g?teasc? Domnului un popor preg?tit". ?i a zis Zaharia c?tre înger: "Dup? ce voi cunoa?te aceasta? C?ci eu sunt b?trân ?i femeia mea înaintat? în zilele ei". ?i îngerul, r?spunzând, i-a zis: "Eu sunt Gavriil, cel ce st? înaintea lui Dumnezeu. ?i am fost trimis s? gr?iesc c?tre tine ?i s?-?i binevestesc acestea. ?i iat? vei fi mut ?i nu vei putea s? vorbe?ti pân? în ziua când vor fi acestea, pentru c? n-ai crezut în cuvintele mele, care se vor împlini la timpul lor". ?i poporul a?tepta pe Zaharia ?i se mira c? întârzie în templu. ?i ie?ind, nu putea s? vorbeasc?. ?i ei au în?eles c? a v?zut vedenie în templu; ?i el le f?cea semne ?i a r?mas mut. ?i când s-au împlinit zilele slujirii lui la templu, s-a dus la casa sa. Iar dup? aceste zile, Elisabeta, femeia lui, a z?mislit ?i cinci luni s-a t?inuit pe sine, zicând: "C? a?a mi-a f?cut mie Domnul în zilele în care a socotit s? ridice dintre oameni ocara mea". ?i dup? ce s-a împlinit vremea s? nasc?, Elisabeta a n?scut un fiu. ?i au auzit vecinii ?i rudele ei c? Domnul a m?rit mila Sa fa?? de ea ?i se bucurau împreun? cu ea. Iar când a fost în ziua a opta, au venit s? taie împrejur pruncul ?i-l numeau Zaharia, dup? numele tat?lui s?u. ?i r?spunzând, mama lui a zis: "Nu! Ci se va chema Ioan". ?i au zis c?tre ea: "Nimeni din rudenia ta nu se cheam? cu numele acesta". ?i au f?cut semn tat?lui s?u cum ar vrea el s? fie numit. ?i cerând o t?bli??, el a scris, zicând: "Ioan este numele lui". ?i to?i s-au mirat. ?i îndat? i s-a deschis gura ?i limba ?i vorbea, binecuvântând pe Dumnezeu. ?i frica i-a cuprins pe to?i care locuiau împrejurul lor; ?i în tot ?inutul muntos al Iudeii s-au vestit toate aceste cuvinte. ?i to?i care le auzeau le puneau la inim?, zicând: "Ce va fi, oare, acest copil?". C?ci mâna Domnului era cu el. ?i Zaharia, tat?l lui, s-a umplut de Duh Sfânt ?i a proorocit, zicând: "Binecuvântat este Domnul Dumnezeul lui Israel, c? a cercetat ?i a f?cut r?scump?rare poporului S?u; iar tu, pruncule, prooroc al Celui Preaînalt te vei chema, c? vei merge înaintea fe?ei Domnului, ca s? g?te?ti c?ile Lui". Iar copilul cre?tea ?i se înt?rea cu duhul. ?i a fost în pustie pân? în ziua ar?t?rii lui c?tre Israel."
Miercuri 23 iunie: Mt. 12, 38-45
"Atunci I-au r?spuns (lui Iisus) unii dintre c?rturari ?i farisei, zicând: "Înv???torule, voim s? vedem de la Tine un semn". Iar El, r?spunzând, le-a zis: "Neam viclean ?i desfrânat cere semn, dar semn nu i se va da, decât semnul lui Iona proorocul. C? precum a fost Iona în pântecele chitului trei zile ?i trei nop?i, a?a va fi ?i Fiul Omului în inima p?mântului trei zile ?i trei nop?i. B?rba?ii din Ninive se vor scula la judecat? cu neamul acesta ?i-l vor osândi, c? s-au poc?it la propov?duirea lui Iona; iat? aici este mai mult decât Iona. Regina de la miaz?zi se va scula la judecat? cu neamul acesta ?i-l va osândi, c?ci a venit de la marginile p?mântului ca s? asculte în?elepciunea lui Solomon, ?i iat? aici este mai mult decât Solomon. ?i când duhul necurat a ie?it din om, umbl? prin locuri f?r? ap?, c?utând odihn? ?i nu g?se?te. Atunci zice: M? voi întoarce la casa mea de unde am ie?it; ?i venind, o afl? golit?, m?turat? ?i împodobit?. Atunci se duce ?i ia cu sine alte ?apte duhuri mai rele decât el ?i, intrând, s?l??luiesc aici ?i se fac cele de pe urm? ale omului aceluia mai rele decât cele dintâi. A?a va fi ?i cu acest neam viclean"."
* * *
În orice om care tr?ie?te în p?cat f?r? s? se poc?iasc? locuie?te demonul ca într-o cas?, dirigiuind toate ale lui. Atunci când, prin harul lui Dumnezeu, un astfel de p?c?tos ajunge la zdrobirea de inim? pentru p?cate, se poc?ie?te ?i înceteaz? a mai p?c?tui, demonul este izgonit din el. La început, el nu îl tulbur? pe cel care s-a poc?it, fiindc? acesta are atunci mult? râvna, care arde pe demoni ca focul ?i îi love?te ca o s?geat?. Mai apoi îns?, când râvna începe s? se r?ceasc?, se apropie din dep?rtare ?i demonul cu îmbierile sale, insuflând amintirea pl?cerilor dinainte ?i chemând la acestea. Cel ce se pocaie?te s? se fereasca îns? de învoirea cu gândurile, c?ci va ajunge degrab? la dorin?a p?catului; dac? nici ajuns aici nu-?i va veni în sine ?i nu se va întoarce la starea de trezvie dinainte, c?derea nu este departe. Din dorin?? se na?te aplecarea spre p?cat ?i hot?rârea de a-l s?vâr?i; p?catul l?untric este gata, cel din afara asteapt? doar prilejul. Numai s? apar? acesta, si p?catul e s?vâr?it. O dat? cu acesta, demonul se întoarce ?i începe s?-l mâne pe om din p?cat in p?cat înc? mai iute decât înainte. Acest fapt l-a zugravit Domnul prin pilda despre reîntoarcerea demonului în casa cur??it? ?i m?turat?.
Marti 22 iunie: Mt. 12, 14-16, 22-30
"?i ie?ind, fariseii s-au sf?tuit împotriva lui Iisus cum s?-L piard?. Iisus îns?, cunoscându-i, S-a dus de acolo. ?i mul?i au venit dup? El ?i i-a vindecat pe to?i. Dar le-a poruncit ca s? nu-L dea în vileag. Atunci au adus la El pe un demonizat, orb ?i mut, ?i l-a vindecat, încât cel orb ?i mut vorbea ?i vedea. Mul?imile toate se mirau zicând: "Nu este, oare, Acesta, Fiul lui David?" Fariseii îns?, auzind, ziceau: "Acesta nu scoate pe demoni decât cu Beelzebul, c?petenia demonilor". Cunoscând gândurile lor, Iisus le-a zis: "Orice împ?r??ie care se dezbin? în sine se pustie?te, orice cetate sau cas? care se dezbin? în sine nu va d?inui. Dac? Satana scoate pe Satana, s-a dezbinat în sine; dar atunci cum va d?inui împ?r??ia lui? ?i dac? Eu scot pe demoni cu Beelzebul, feciorii vo?tri cu cine îi scot? De aceea ei v? vor fi judec?tori. Iar dac? Eu cu Duhul lui Dumnezeu scot pe demoni, iat? a ajuns la voi Imp?r??ia lui Dumnezeu. Cum poate cineva s? intre în casa celui tare ?i s?-i jefuiasc? lucrurile, dac? nu va lega întâi pe cel tare ?i pe urm? s?-i prade casa? Cine nu este cu Mine este împotriva Mea ?i cine nu adun? cu Mine risipe?te"."
* * *
"Cine nu este cu Mine este împotriva Mea ?i cine nu adun? cu Mine risipe?te". Dar cine este cu Domnul? Cel ce traie?te si faptuie?te in duhul Lui; cel care nu-?i ingaduie nici ganduri, nici sim??minte, nici dorin?e, nici hot?râri, nici cuvinte, nici fapte care s? fie neplacute Domnului ?i potrivnice poruncilorporuncilor?i hot?rârilor Sale învederate. Cel ce tr?ie?te ?i faptuie?te altfel, acela nu este cu Domnul;prin urmare, nu aduna, ci risipeste. Dar ce risipe?te? Nu doar puterile ?i timpul, ci ?i ceea ce aduna. De pild?, nu adun? bog?tie cu Domnul cel care o adun? f?r? s? fac?parte altora, precum ?i cel care cheltuie averea adunat? parte pentru huzur, parte pentru danii izvorâte din slava de?art?, parte pentru mo?tenitori. Pe cealalt? lume va ap?rea cu mâna goal? ?i va fi acolo cel mai s?rman dintre s?rmani. Dimpotriva, aduna cu Domnul cel ce prin mâinile s?racilor ?i nevoia?ilor trimite cele agonisite in visteriile cele ve?nice. Când va muri un astfel de om, va g?si tot avutul dincolo, necheltuit, chiar daca toata via?a lui ar fi dat în stânga ?i în dreapta. Acela?i lucru se poate spune ?i la adunarea de cuno?tin?e. Aici, risipa devine ?i mai învederat?, întrucât înc? de aici devine limpede c? cel ce nu filozofeaz? în Domnul adun? la ar?tare mun?i de cuno?tin?e, îns? acestea sunt de fapt nimicuri netrebnice, p?rere de adev?r, nu adev?r. Unii ca ace?tia nu numai c? nu au cunoa?terea, ci î?i pierd ?i gândirea omeneasc?: încep s? aiureze ca lunaticii. Citi?i sistemele filozofice ale materiali?tilor ?i o s? v? dati seama.
Luni, 21 iunie: Mt. 12, 9-13
"?i trecând de acolo, Iisus a venit în sinagoga lor. ?i iat? un om având mâna uscat?. ?i L-au întrebat, zicând: "Cade-se, oare, a vindeca sâmb?ta?". Ca s?-L învinuiasc?. El le-a zis: "Cine va fi între voi omul care va avea o oaie ?i, de va c?dea ea sâmb?ta în groap?, nu o va apuca ?i o va scoate? Cu cât se deosebe?te omul de oaie! De aceea se cade a face bine sâmb?ta". Atunci i-a zis omului: "Întinde mâna ta. El a întins-o ?i s-a f?cut s?n?toas? ca ?i cealalt?"
* * *
“Se cade a face bine sâmb?ta.” Aceasta a spus-o Domnul dupa ce l-a vindecat in sinagog? pe cel cu mâna uscat?, fiind zi de sâmb?t?, pentru a-i mustra pe fariseii care mergeau pân?–ntr-acolo cu p?zirea poruncii privitoare la sâmb?t?, încât m?surau pân? ?i câ?i pa?i este ing?duit a face în aceast? zi. Dar întrucât faptele bune nu le po?i face f?r? s? te mi?ti, ei se învoiau mai degrab? s? lase deoparte faptele bune, decât s? se mi?te mai mult decât credeau ei c? e îng?duit. Mântuitorul i-a osândit nu o dat? pentru aceasta, întrucât sâmb?ta presupunea odihn? de grijile lume?ti, nu de faptele evlaviei ?i iubirii de fra?i. In cre?tinism se pr?znuieste duminica in loc de sâmb?t?, cu acela?i ?el: odihna de toate lucr?rile lume?ti si închinarea acestei zile numai lucr?rilor lui Dumnezeu. Cugetarea cre?tineasc? s?n?toas? nu a ajuns niciodat? la meschin?ria fariseilor cu privire la nelucrarea in ziua de duminic?; îns? îng?duin?a de a lucra in aceast? zi a fost împins? mult dincolo de hotarele cuviin?ei. Pe farisei, nelucrarea i-a despar?it de s?vâr?irea faptelor bune; iar pe cre?tini, f?ptuirea pe care singuri ?i-o ingaduie. In seara din ajun de duminic? - teatru, apoi o alt? oarecare distrac?ie. Diminea?a dorm pân? târziu; la biseric? nu mai au când ajunge. Câteva vizite, prânzul; seara, iar??i distrac?ii. A?a este jertfit? întreaga vreme pântecelui ?i dezmierd?rii celorlalte sim?uri; de Dumnezeu ?i de facerea de bine nu mai au oamenii când s?-?i aminteasc?.