Bine ați venit pe pagina parohiei
Sfântul Ilie Grant
Crângași
Luna Septembrie în paisprezece zile
A toată lumea Înălțarea Cinsitiei și de viață făcătoarei Cruci
Veniţi toate neamurile, binecuvântatului lemn să ne închinăm, prin carele s'a făcut veșnică dreptate. Căci cela ce a amagit pre strămoşul Adam prin lemn, prin Cruce se amăgeşte; şi fiind surpat, cade cădere cumplită, cel ce a ţinut prin tiranie împărăteasca zidire. Cu sângele cel dumnezeiesc, veninul şarpelui se spală; şi blestemul s'a dezlegat, de osândirea cea pre dreptate, cu nedreaptă judecată Cel Drept fiind osândit; căci cu lemnul se cădea să se vindece lemnul, şi cu patima Celui fără patimă să se dezlege patimile, cele prin lemn ale celui osândit. Ci slavă Hristoase Împărate înfricoşatei Tale rândueli celei pentru noi, prin care ai mântuit pre toţi, ca un bun şi iubitor de oameni.
(Slava de le Vohodul Vecerniei celei mari)
Apostolul
(1 Corinteni 1, 18-24)
Fraților, cuvântul crucii, pentru cei ce pier, este nebunie; iar pentru noi, cei ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu. Că scris este: «Pierde-voi înțelepciunea înțelepților și știința celor învățați o voi nimici». Unde este înțeleptul? Unde e cărturarul? Unde e cercetătorul acestui veac? Oare n-a dovedit Dumnezeu nebună înțelepciunea lumii acesteia? Că, de vreme ce întru înțelepciunea lui Dumnezeu lumea n-a cunoscut prin înțelepciune pe Dumnezeu, a binevoit Dumnezeu să mântuiască pe cei ce cred prin nebunia propovăduirii. Fiindcă și iudeii cer semne, iar elinii caută înțelepciune, însă noi propovăduim pe Hristos Cel răstignit: pentru iudei, sminteală; pentru păgâni, nebunie; dar pentru cei chemați, și dintre iudei și dintre elini: pe Hristos, puterea lui Dumnezeu și înțelepciunea lui Dumnezeu.
Evanghelia
(Ioan 19, 6-11, 13-20, 25-28, 30-35)
În vremea aceea s-au sfătuit arhiereii și bătrânii poporului împotriva lui Iisus, ca să-L omoare, și L-au dus la Pilat, zicând: Răstignește-L! Răstignește-L! Zis-a lor Pilat: Luați-L voi și răstigniți-L, căci eu nu-I găsesc nici o vină! Iudeii i-au răspuns: Noi avem Lege și, după Legea noastră, El trebuie să moară, că S-a făcut pe Sine Fiu al lui Dumnezeu. Deci, când a auzit Pilat acest cuvânt, mai mult s-a temut. Și a intrat iarăși în pretoriu și I-a zis lui Iisus: De unde ești Tu? Iar Iisus nu i-a dat niciun răspuns. Deci, Pilat I-a zis: Mie nu-mi vorbești? Nu știi că am putere să Te eliberez și putere am să Te răstignesc? Iisus a răspuns: N-ai avea nicio putere asupra Mea, dacă nu ți-ar fi fost dat ție de sus. De aceea, cel ce M-a predat ție mai mare păcat are. Deci Pilat, auzind cuvintele acestea, L-a dus afară pe Iisus și a șezut pe scaunul de judecată, în locul numit «pardosit cu pietre», iar evreiește Gabbata. Și era Vinerea Paștilor, cam la ceasul al șaselea, iar Pilat a zis iudeilor: Iată, Împăratul vostru! Deci au strigat aceia: la-L! la-L! Răstignește-L! Pilat le-a zis: Să răstignesc pe Împăratul vostru? Arhiereii au răspuns: Nu avem împărat decât pe Cezarul. Atunci L-a dat lor, ca să-L răstignească. Și ei au luat pe Iisus și L-au dus ca să fie răstignit. Și, ducându-Și Crucea, a ieșit la locul ce se cheamă «al Căpățânii», care evreiește se zice Golgota, unde L-au răstignit; și împreună cu El au răstignit pe alți doi, de o parte și de alta, iar în mijloc pe Iisus. Iar Pilat a scris o tăbliță și a pus-o deasupra Crucii. Și era scris: Iisus Nazarineanul, Împăratul iudeilor. Deci, mulți dintre iudei au citit această tăbliță, căci locul unde a fost răstignit Iisus era aproape de cetate. Și era scris evreiește, latinește și grecește. Și stăteau lângă Crucea Iui Iisus: Mama Sa și sora Mamei Sale, Maria Iui Cleopa și Maria Magdalena. Deci Iisus, văzând pe Mama Sa și pe ucenicul pe care îl iubea stând alături, a zis Mamei Sale: Femeie, iată fiul tău! Apoi a zis ucenicului: Iată, Mama ta! Și, din ceasul acela, ucenicul a luat-o la sine. După aceea, știind Iisus că acum toate s-au săvârșit, plecându-Și capul, Și-a dat duhul. Deci iudeii, fiindcă era vineri, ca să nu rămână trupurile sâmbăta pe Cruce, căci era mare ziua sâmbetei aceleia, au rugat pe Pilat să le zdrobească fluierele picioarelor și să-i ridice. Deci, au venit ostașii și au zdrobit fluierele picioarelor celui dintâi și ale celuilalt care era răstignit împreună cu el. Dar, venind la Iisus, dacă au văzut că deja murise, nu l-au zdrobit fluierele picioarelor, ci unul dintre ostași cu sulița a împuns coasta Lui și îndată au ieșit sânge și apă. Și cel ce a văzut a mărturisit și este adevărată mărturia lui.
Întru această zi se pomeneşte
a toată lumea înălţarea cinstitei şi de viață făcătoarei Sfintei Cruci
Stih:Înălţările cele din gâtlej aduc ție Mântuitorule,
Zidirea văzând înălţându-se Crucea Ta, al lumii Mântuitorule.
A patra spre zece zi lemnul Crucii s-a înălțat,
Şi pe strămoşi din căderea cea prin lemn i-a ridicat.
Constantin cel mare şi întâiul împărat al creştinilor, avea război, precum zic unii din istorici, la Roma, împotriva lui Maxentie, până a nu lua împărăţia. Iar alţii zic, la apa Dunării asupra Sciţilor. Deci, văzând mulţimea potrivnicilor, ca era mai multă decât oastea lui era cuprins de nedumerire şi frică, şi aşa aflându-se el, i s-a arătat într-amiază zi chipul Crucii cu stele pe Cer, şi litere romane împrejurul Crucii care şi acelea erau închipuite cu stele şi ziceau : Întru aceasta biruiește. Deci făcând numaidecât o Cruce de aur, după chipul celei ce se arătase, şi poruncind să meargă aceasta înaintea oştilor sale, s-a lovit cu vrăjmaşii, de au dat război, şi atât se sporiră, cât cei mai mulţi dintr-aceea au pierit, şi alţii au fugit. Dintru aceasta gândind întru sine de puterea celui ce s-a răstignit pe dânsa, şi crezând că acesta este singur adevăratul Dumnezeu şi întărindu-se într-însul cu botezul împreună cu Maica sa, o trimise la Ierusalim ca să găsească Crucea lui Hristos; pe care o a aflat ascunsă, împreună cu celelalte două cruci, pe care s-au răstignit tâlharii; şi nu numai crucile, ci şi piroanele au aflat. Deci neştiind împărăteasa, şi mirându-se care să fi fost Crucea Domnului, s-a arătat prin minunea ce a făcut la o femeie văduvă moartă, de care atingându-se Crucea, s-a sculat, nearătând celelalte două cruci ale tâlharilor nici un semn de minune; la care Cruce s-a închinat împărăteasa, şi o a sărutat împreună cu toată suita. Şi neputând încăpea tot poporul să se închine s-a rugat ca măcar să o vadă. Atuncea s-a suit fericitul Macarie Patriarhul Ierusalimului, şi a înălţat deasupra Amvonului, pe cinstita Cruce, şi văzându-o poporul, a început a Striga : Doamne miluiește ! Şi de atunci a început a se ţine sărbătoarea înălţării cinstitei Cruci.
Cel ce de bunăvoie Te-ai suit pe Cruce
Doamne Iisuse Hristoase
Fiul lui Dumnezeu,
miluieşte-ne şi ne
mântuieşte
pe noi
Amin
:+:
Cel ce a fost înger în trup, temeiul prorocilor,
al doilea mergător înainte al venirii lui Hristos,
Ilie slăvitul, care a trimis de sus lui Eelisei har,
bolile alungă și pe cei leproși curățește,
pentru aceasta și celor ce-l cinstesc
le izvorăște tămăduiri.